Implantul de pancreas artificial, amânat. Se mai fac teste până vineri. Operația este o premieră în România și a doua de acest fel din lume

Medicii au amânat testarea primului pancreas artificial, întrucât calitatea și numărul celulelor recoltate de la donatorul în moarte cerebrală nu corespunde condițiilor impuse de transplantul de insule pancreatice, a afirma Irinel Popescu, șeful Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic.

„De la donatorul din Oradea am prelevat ficat și pacreas. Ficatul a salvat viața unei femei care suferea de insuficiență hepatică acută. Transplantul de insule pancreatice a fost amânat din cauza calității și al numărului acestora, dar încă mai facem teste, termenul limită până la care pot fi părstrare acestea fiind vineri”, a explicat profesorul Irinel Popescu.

El a mai spus că în Institutul Clinic Fundeni există program de transplant de insule pancreatice.

„Transplantul de insule pancreatice necesită niște pași prudenți și foarte exacți. Aparatul despre care vorbim este extrem de inovativ. El a fost folosit pentru prima dată în Germania. Avem un laborator de insule pancreatice cu tehologie extrem de sofisticată. Dar și acest laborator ca să producă cât mai multe insule pancreatice are nevoie de un anumit training”, a mai spus profesorul Irinel Popescu.

La rândul său, profesorul Constantin Ionescu Târgovișe, medicul în îngrijirea căruia se află pacineții diabetici care au nevoie de transplant de insule pancreatice, a explicat joi, că pentru transplantul de insule pancreatice există mai multe metode. „Una este cea în care este utilizat acest aparat, adus în România joi de colegii istraelieni. El este reglat să accepte doar insule pancreatice cu o puritate de 90 la sută. Restul de zece la sută sunt alte celule. Aparatul nu acceptă o puritate mai mică, întrucât în momentul introducerii oxigenului din sursă externă, acesta va fi consumat de celelalte celule în loc să fie consumat de insulele pancreatice. Conform estimărilor de la ora 15.00 puritatea insulelor pancreatice recoltate în vederea transplantului este mai mică de 90 la sută, deci nu pot fi folosite de pacientă”, a arătat, miercuri, profesorul Ionescu Târgoviște.

Potrivit medicului, insulele pancreatice nu pot fi folosite în dispozitivul respectiv, astfel că vor fi căutate alte soluții.

Profesorul Irinel Popescu a ținut să adauge că utilizarea acestui aparat pentru transplant este mai bună decât ulilizarea lor directă.

Celulele izolate vor fi reevalualte până vineri când se va hoărî cum vor fi utilizate în continuare.

„Din păcate numărul donatorilor este mic. Din cel aproape 400 de donatori de la care a fost recoltat ficatul doar 15 au avut și un pancreas bun calitativ pentru recoltarea de insule. Este unul dintre organele cel mai greu de manageriat. Dacă nu iese transplantul prin acestă metodă, mai bine să așteptăm să obținem insule de puritate mai mare”, a mai spus profesorul Irinel Popescu.

În cazul în care decizia finală de vineri va fi aceea că insulele pancreatice nu au ajuns la puritatea de 90 la sută, atunci medicii vor stabili utilizarea acestora.

Pancreasul artificial este un dispozitiv de marimea unei pudriere, în care se implantează celule pancreatice de la un donator și care se introduce în organism. Cu ajutorul acestui aparat, pacienții ar putea scăpa de injecțiile zilnice cu insulină.

Pancreasul artificial este realizat dintr-un dispozitiv de membrane biologice care au rolul unor filtre. Pentru început, medicii recoltează celule pancreatice din pancreasul unui donator aflat în moarte cerebrală. Acestea sunt apoi testate în laborator și transferate în interiorul dispozitivului, unde există o soluție extrasă din alge marine, care le protejează de atacul de respingere a celulelor sistemului imunitar.

Dispozitivul este implantat între piele și mușchi și intră astfel în contact cu țesuturile organismului. Prin sistemul de membrane se va face transferul de nutrienți: glucoza din sânge către celulele pancreatice și invers, eliberarea insulinei, în sânge. Singura intervenție externă care să ajute celulele pancreatice să funcționeze este o injecție cu oxigen, o dată pe zi.

Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic Fundeni are un laborator de celule care se află în sediul Institutului Oncologic București. Acesta are două componente, una pentru celule stem și o alta pentru celule pancreatice.

„Speranțele noastre pleacă de la faptul că acest aparat poate funcționa pentru un timp foarte lung, astfel că celulele pot rămâne mai mult decât rămân ele atunci când noi le injectăm în ficat, în vena portă și pot să regleze glicemia mai bine decât injecțiile repetate cu insulină. Însă, izolarea celulelor pancreatice este un proces destul de complex, pentru că de la organul întreg, așa cum îl știm, se ajunge la a separa doar insulele, deci acele celule care produc insulina. Cu ajutorul unui aparat inventat de un cercetător american de origine italiană, Camillo Ricordi, așa-numitul aparat Ricordi, se ajunge să obținem un extract de celule, nu neapărat numai insule, ci toate tipurile de celule pe care le conține pancreasul și care sunt puse mai departe într-un separator, de fapt o pompă centrifugă și care separă prin centrifugare insule. Acestea sunt celulele care ne interesează, acestea sunt insulele care produc insulina. Pe tot acest parcurs există un proces de evaluare calitativă, se numără insulele pentru că este important sa fie un anumit număr”, afirma, marți, profesorul Irinel Popescu.

Tot acest proces se produce într-un mediu supra-steril, pentru a evita orice potențială infectare a celulelor. Totodată se evaluează aspectul și calitatea celulelor. În final, într-un incubator ele pot fi păstrate într-un mediu de cultură în care există chiar posibilitatea de a se înmulți, deci de a obține un număr mult mai mare de celule decât cel inițial, care este estimat la aproximativ 5.000 de celule pe kilogram corp.

„Astfel, la un donator de 70 de kilograme ne așteptăm la 350.000 de celule pancreatice”, a mai arătat directorul Centrului de Transplant Hepatic Fundeni.

Irinel Popescu a precizat că discuția privind această intervenție a început încă din primăvară.

„În primăvară am discutat despre intenția de a incapsula aceste celule într-un aparat care ulterior să fie implantat unui pacient diabetic. Aparatul conține o serie de filtre, care permit, pe de o parte, substanțelor nutritive din organism să ajungă la celule și să le hrănească. Din afară se injectează permanent oxigen. Filtrele pe care le conține aparatul, teoretic, evită agresiunea imunologică și protejează celulele care secretă insulina de efectele nedorite ale agresiunii imunologice”, a adăugat medicul.

Potrivit specialiștilor, în cazul în care testările clinice vor fi pozitive, speranțele pentru viitor sunt foarte mari.

„Cea mai mare speranță se leagă de posibilitatea de a substitui celulele umane cu celule de la animale transgenice, în mod particular de la porc transgenic, care ar permite fabricarea pe scară industrială a acestui aparat. Sunt foarte multe precauții care trebuie luate și totdeauna primează siguranța pacientului. Acest întreg proces tehnologic are destul de multe puncte sensibile, or în măsura în care nu sunt toate acoperite, nu este bine să ne grăbim, implantarea clinică putând fi amânată. Se poate ajunge la acest pas doar atunci când sunt îndeplinite toate condițiile în deplină securitate”, a continuat profesorul Irinel Popescu.

El a mai spus că, din punct de vedere tehnologic, respectiv al procesului de preparare a insulelor, procedura este în momentul de față destul de bine pusă la punct la Institutul Fundeni.

„Au fost pacurși pașii tehnologici ai acestui program. Avem emoții pentru etapa clinică. Dacă totul reușește și dacă aceste insule corespund calitativ, incapsularea va avea loc în cursul acestei seri și transplantul în cursul dimineții de mâine. Este pentru prima dată când se face un astfel de transplanat în România și a doua oară în lume, prima intervenție fiind în Germania”, a adăugat Irinel Popescu.

În România sunt peste 200 de mii de diabetici dependenți de insulină, printre care și câteva mii de copii.